V-ați întrebat vreodată cum ar fi arătat viața noastră astăzi dacă nu s-ar fi inventat telefonul sau automobilul, ori electricitatea? Greu de imaginat într-un secol dominat de tehnologie o astfel de situație. Omul modern beneficiază de pe urma invențiilor care au revoluționat lumea.

Puțin știu însă că mai multe invenții care au schimbat modul de viață al oamenilor au fost realizate de români. Iată o listă cu 10 mari inventatori români.

1. Henri Coandă (1886 – 1972)

Majoritatea istoricilor străini au greșit în legătură cu adevăratul inventator al motorului cu reacție. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, au existat mulți inventatori diferiți care lucrau la o nouă tehnologie care să lanseze un avion la viteze mari în câteva secunde. Confuzia istoricilor a venit din faptul că au existat multe tipuri diferite de modele care au încercat să perfecționeze modelul original al motorului cu reacție inventat de românul Henri Coandă, un om dintr-o generație puternică care și-a trăit viața prin războaie.

Deși a avut invenții în mai multe domenii şi a fost și fizician, cea mai cunoscută şi apreciată invenție a sa este Aeronava Coandă-1910, primul avion cu propulsie prin reacție din lume conceput, proiectat, construit, testat și pilotat de el, pe când avea numai 24 de ani.

Apoi, românul a proiectat multe alte tipuri de avioane, dar şi instalații revoluționare de transport (transportul prin tub vidat) sau de desalinizare a apei, a inventat un nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni, şi a construit, în Golful Persic, primul rezervor de beton subacvatic pentru depozitarea petrolului.

2. Gogu Constantinescu (1881-1965)

A fost un om de știință și inginer român, adesea considerat a fi unul dintre cei mai importanți ingineri români. El a fost responsabil pentru crearea unui nou domeniu al mecanicii, numit „sonicitate”, care descrie transmiterea energiei prin vibrații în corpuri fluide sau solide.

Gogu Constantinescu a avut peste 317 de brevete de invenții în SUA, Danemarca, Elveția, Austria, Germania, Marea Britanie, Franța, România etc., precum și altele care nu au fost niciodată publicate.

În 1916, inventatorul român are parte de recunoașterea Forțelor Aeriene Britanice și primește o comandă extrem de bănoasă: un sistem de sincronizare a mitralierelor cu elicele avioanelor britanice de război, care urma să îi ajute pe piloți să tragă în zbor fără a găuri elicea.

Printre alte invenții importante, Constantinescu a mai realizat:

prima cutie de viteză automată, pentru automobile şi locomotive, fără ambreiaj și roți dințate, bazată pe efectul inerțial al maselor în mișcare;
a promovat utilizarea betonului armat;
a inventat asfaltul;
a realizat primul tun sonic.

Pentru toate aceste invenții, Gogu Constantinescu a fost pus de britanici alături de genii precum Albert Einstein sau de Marie Curie.

3. Anastase Dragomir (1896–1966)

Este omul care inventat, în 1928, primul scaun ejectabil pentru avioane. Invenția care a fost brevetată la Paris, în 1930. Ironia face ca invenția care a salvat mii de vieți în ultimii peste 90 de ani să nu-i aducă celui care a conceput-o nici faimă, nici bani.

Inovația românului de a veni în sprijinul piloților și pasagerilor (să se poată salva în cazul unor defecțiuni tehnice) este cu atât mai importantă cu cât aceasta a apărut la începutul secolului XX, când industria aviatică era abia la început, într-o perioadă în care diversele aparate de zbor apărute peste noapte se perfecționau într-un ritm accelerat.

Invențiile lui Anastase Dragomir au fost preluate inclusiv de armata americană. Datorită resurselor financiare mult mai generoase pe care le-au avut la dispoziție, inginerii americani au reușit să îmbunătățească cabina catapultată și au transformat-o într-un veritabil scaun ejectabil.

Odată cu apariția avioanelor supersonice, aproape toate aparatele de vânătoare au fost dotate cu astfel de „capsule de salvare”. Dar nu a beneficiat de pe urma invenției sale, fiindcă majoritatea companiilor aviatice s-au inspirat din munca românului, dar au conceput dispozitive proprii de ejectare.

4. Petrache Poenaru (1799-1875)

Poenaru, numit de unii și „primul inventator român” a fost inventatorul stiloului, cu toate că pe plan internațional invenția îi este atribuită lui Lewis Edson Waterman.

Fost secretar personal al lui Tudor Vladimirescu, Poenaru fuge din țară la îndemnurile conducătorului Revoluției de la 1821, pentru a-și salva viața (după înfrângerea revoluționarilor). Ajunge la Paris, iar în 1827 primește Brevetul francez pentru „Condei portăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală”, invenție care a revoluționat domeniul instrumentelor de scris.

Deci Petrache Poenaru a devenit inițiatorul stiloului așa cum îl știm noi acum. Diferența față de stilourile anterioare era că elimina zgârieturile pe care penița le făcea pe hârtie sau scurgerile de cerneală care pătau, în timp ce se asigura un flux continuu de cerneală.

Invenția românului nu a fost, însă, produsă în serie, de aceea, titlul de inventator al stiloului este atribuit lui Lewis Edson Waterman, cel care a preluat ideea lui Poenaru transformându-l într-un stilou ce se poate umple prin intermediul peniței, în 1884, producând un flux mai sigur de cerneală.

5. Traian Vuia (1872-1950)

Traian Vuia este inventatorul primului avion (1906). Mai exact, a reuşit să se desprindă de sol cu aparatul construit de el, acesta fiind considerat primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul.

Meritul lui Traian Vuia este că a reușit primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a înălțat prin propria forță. Au fost şi alții care au zburat înaintea lui Vuia, dar aceștia foloseau pentru decolare diferite artificii, cum ar fi catapultarea sau tracțiunea cu alte vehicule. Este cazul fraților Wright, care se foloseau de șine pentru lansarea mașinii lor de zbor.

El a inventat și două elicoptere (în anul 1918 și 1922), dar și un generator de abur (1925).

6. Ion Cantacuzino (1863-1934)

Descendent al împăratului bizantin Ioan al IV-lea Cantacuzino, Ion Cantacuzino a salvat Armata Română de la un veritabil dezastru când în 1913, în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic, trupele române au invadat Bulgaria. Deși au ocupat Cadrilaterul fără luptă, în rândul trupelor românești a izbucnit o epidemie de holeră. Numărul pierderilor de vieți omenești a fost limitat mulțumită lui Ion Cantacuzino, care s-a ocupat de imunizarea trupelor cu un vaccin pe care tot el îl descoperise.

Ion Cantacuzino este omul care a inventat vaccinul antiholeric.

În plus, România a fost, mulțumită lui Ion Cantacuzino, a doua țară din lume care a introdus vaccinarea nou-născuților împotriva tuberculozei.
Alte boli precum tifosul, febra tifoidă sau malaria au făcut tot mai puține victime de la an la an, tot mulțumită programelor de vaccinare concepute de savantul român.

7. Nicolae Paulescu (1869-1931)

Este cel care a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic, cunoscut astăzi ca insulină.

Paulescu a descoperit că nivelul glucidelor din organism este determinat de insulină, hormon secretat de pancreas. În momentul în care nivelul insulinei din organism scade ori dispare, atunci crește nivelul glucidelor și determină apariția diabetului. Nicolae Paulescu a administrat insulină bolnavilor de diabet, prin injecție, iar de atunci acesta a devenit unul dintre tratamentele uzuale pentru această boală.

De asemenea, românul a desfășurat o remarcabilă activitate de cercetare științifică în domeniul fiziologiei, iar cercetările lui în chirurgia hipofizei l-au inspirat pe Harvey Cushing.

8. Aurel Babeș (1886-1961)

Deși Georgios Papanikolaou este, în general, creditat pentru invenția testului de screening al cancerului de col uterin prin citologie cervicală, O’Dowd și Philipp consideră că Babeș a fost adevăratul pionier în diagnosticul citologic al cancerului de col uterin.

Independent și aproape simultan cu grecul George Papanicolaou, românul Aurel Babeș a descoperit testul care, astăzi, salvează milioane de femei.

Înainte de testul Papanicolau, cancerul de col uterin era „una dintre cele mai frecvente cauze de deces prin cancer la femei”, potrivit Societății Americane de Cancer. Deoarece testul Papanicolau detectează modificările colului uterin înainte de apariția cancerului, medicii îl pot trata mai devreme, când este mai ușor de vindecat.

9. Ana Aslan (1987-1988)

Supranumită „femeia care a învins bătrâneţea“, românca Ana Aslan a fost adepta teoriei că „nu se moare de bătrâneţe, ci de boală“. De aceea și-a concentrat cercetările pe un medicament care să întârzie procesul de îmbătrânire.

A creat Gerovitalul H3, produs biotrofic de origine românească, şi a înfiinţat primul institut dedicat luptei contra bătrâneţii şi bolilor vârstei a treia. În 1952, Ana Aslan a primit premiul internaţional şi medalia „Leon Bernard“, distincţie acordată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru contribuţia adusă la dezvoltarea gerontologiei şi geriatriei, produsul ajungând cunoscut în întreaga lume.

Aslan a evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă.

10. Aurel Persu (1890-1977)

Este inginerul român care a devenit celebru după ce a reuşit să realizeze primul automobil cu profil aerodinamic din lume cu roți integrate în caroserie. Cu toate acestea, Aurel Persu nu a vândut brevetul concernelor americane General Motors şi Ford, fiindcă acești giganți din industria auto nu şi-au luat angajamentul de a produce în serie automobilul.

Coeficientul aerodinamic obținut de el, chiar și azi, cu greu poate fi atins de producătorii de automobile.

Persu rămâne astfel în istoria inventatorilor auto printr-un capitol întreg care îi este dedicat în volumul „Automobile aerodinamice în Europa şi în Statele Unite“, publicat în germană şi în engleză.

În anul 1924 a reuşit să breveteze în Germania primul automobil cu formă de picătură de apă. „Raindrop car” avea o formă neobişnuită pentru acea perioadă, fiind o idee inspirată de picăturile de apă în cădere.