Introducere in basmul "Capra cu trei iezi"
"Capra cu trei iezi" este unul dintre cele mai cunoscute basme romanesti, scris de Ion Creanga. Povestea este simpla, dar plina de invataminte si simboluri, fiind relatarea unei capre care isi lasa cei trei iezi acasa, in timp ce ea pleaca la padure sa le aduca de mancare. In absenta ei, lupul profita de ocazie pentru a patrunde in casa si a-i devora pe cei mici. Basmele lui Creanga sunt apreciate pentru modul in care portretizeaza personajele, fiecare avand trasaturi distincte care contribuie la morala povestii.
Personajul principal: Capra
Capra, personajul principal al basmului, este o mama dedicata care isi iubeste profund iezi. Este descrisa ca fiind inteleapta si precauta, lasand instructiuni precise ieilor sai despre cum sa se comporte in absenta ei. Capra simbolizeaza grija materna si sacrificiul, fiind gata sa faca orice pentru siguranta si binele puilor sai. Eforturile ei de a-i proteja de pericolele lumii exterioare reflecta temele universale ale dragostei parintesti si ale protectiei.
Iezii: Cei trei copii diferiti
Iezii sunt personaje principale in basm si fiecare are caracteristicile sale unice. Primul ied este cel mai mare si se presupune ca este si cel mai responsabil, desi in final, nici el nu poate face fata sireteniei lupului. Al doilea ied este mai putin mentionat, dar urmeaza soarta celorlalti doi. Cel de-al treilea ied, cel mai mic, este cel care reuseste sa scape, ascunzandu-se in soba. El este cel care ii povesteste mamei sale cum s-au desfasurat evenimentele tragice in absenta ei si cum fratele lor cel mare a deschis usa lupului. Acest ultim ied reprezinta inocenta si istetimea, avand rolul cheie de a supravietui si de a alerta despre pericol.
Lupul: Antagonistul viclean
Cele mai citite articole
Lupul in "Capra cu trei iezi" este personificarea raului si a sireteniei. El este cel care planuieste si executa planul de a-i manca pe iezi, folosindu-se de naivitatea si increderea acestora. Lupul isi schimba vocea si incearca de mai multe ori sa pacaleasca ieii, pana cand reusita sa intre in casa. Antagonistul este des intalnit in basmele traditionale, avand rolul de a testa virtutea si inteligenta eroilor. In acest caz, lupul este un test pentru iezi, dar si pentru capra, care in final trebuie sa invete din greseala de a-si fi lasat copiii nesupravegheati.
Morala si invatamintele basmului
Morala basmului "Capra cu trei iezi" poate fi interpretata in mai multe feluri. Pe de o parte, povestea subliniaza importanta ascultarii si prudentei. Iezii, desi avertizati de mama lor, nu reusesc cu totii sa evite capcana lupului, ceea ce duce la consecinte tragice. Pe de alta parte, basmul ilustreaza si realitatea ca raul, reprezentat de lup, este o prezenta constanta si ca trebuie mereu sa fim vigilenti. Capra, desi si-a instruit ieii, isi da seama ca instructiunile singure nu sunt suficiente pentru a asigura securitatea copiilor ei. In final, supravietuirea celui mai mic ied este un simbol al sperantei si al intelepciunii care vine din experienta, chiar si una dureroasa.
Concluzie
"Capra cu trei iezi" ramane un basm popular si relevant, oferind lectii valoroase atat copiilor, cat si adultilor. Personajele sale viu colorate si interactiunile dintre ele aduc la viata teme importante, precum siguranta personala, importanta supravegherii parintesti si realitatile crudului lume exterioare. Ion Creanga, prin aceasta opera, demonstreaza inca o data de ce este considerat unul dintre marii basmologi ai literaturii romanesti, capacitatea sa de a combina elemente educative cu cele de divertisment fiind neegalata.