Considerată cândva un lider în domeniul tehnologiei în cadrul digital european, România a sfidat așteptările în 2025. Cu o popularitate record a internetului, un val tot mai mare de profesioniști din domeniul tehnologiei care se întorc în țară și un guvern care în sfârșit acceptă infrastructura digitală la scară largă, țara s-a transformat într-un centru emergent de inovare.
Călătoria României nu s-a bazat exclusiv pe startup-uri unice sau IPO-uri de miliarde de euro. Este o poveste a îmbunătățirilor constante ale infrastructurii, a familiarității digitale la nivel local și a unei populații din ce în ce mai confortabile cu tehnologia. De la chioșcuri cu ecrane tactile la inițiative locale de inteligență artificială, România dovedește că adevărata inovație începe adesea acolo unde oamenii trăiesc, învață și interacționează.
O națiune în ascensiune
În 2025, România a devenit una dintre cele mai promițătoare povești de creștere digitală din Europa de Est. Cu peste 17,8 milioane de utilizatori de internet, reprezentând 94% din populație, și 25,3 milioane de conexiuni mobile active, ceea ce reprezintă 133% din populația totală, țara trece printr-o transformare digitală atât amplă, cât și profund înrădăcinată.
Acest lucru nu se reflectă doar în statisticile de conectivitate. Orașe precum București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara au devenit mini-hub-uri pentru inovare, atrăgând atât investiții tehnologice interne, cât și străine. În 2025, România s-a clasat pe locul 39 în Indexul Global al Inovării, depășind țările cu ecosisteme tehnologice anterior mai bine stabilite – un semn că investițiile pe termen lung în educație, infrastructură și politici de inovare dau roade.
Întoarcerea diasporei
Un catalizator cheie pentru această transformare este migrația inversă a profesioniștilor români care lucrau anterior în străinătate. Pentru prima dată în ultimele decenii, anul 2023 a marcat un câștig net al capitalului uman, cu 82.000 mai mulți cetățeni care s-au întors în România decât au emigrat. Acești repatriați, mulți instruiți în sectoare de înaltă tehnologie din Europa de Vest și America de Nord, contribuie acum la domenii precum tehnologia energetică, securitatea digitală, e-guvernarea și cercetarea în domeniul inteligenței artificiale.
Programe precum Repatriot au oferit finanțare și mentorat repatriaților din diaspora care lansează startup-uri tehnologice, în timp ce universitățile și centrele de cercetare și dezvoltare oferă granturi de cercetare colaborativă pentru a-i atrage înapoi în mediul academic și în dezvoltare.
Interfețe cotidiene, inovație cotidiană
Saltul digital al României nu se întâmplă doar în parcurile tehnologice sau în centrele de date guvernamentale. O mare parte din fluența tehnologică în creștere a populației a provenit din interacțiunile zilnice cu facilitățile digitale, uneori în locuri neașteptate.
Impulsul digital al României în 2025 nu este modelat exclusiv de aplicații de ultimă generație sau de startup-uri emergente. De asemenea, este construit pe modul în care oamenii interacționează cu chestiuni familiare în viața lor de zi cu zi. Jocurile de cazino precum pacanele, un element de bază în multe cartiere românești și pe dispozitivele jucătorilor, au contribuit în mod neașteptat la normalizarea interfețelor digitale. Cu inputul lor bazat pe atingere, feedback-ul animat și rezultatele instantanee, aceste mașini au îmbunătățit, treptat, fluența interfeței cu mult înainte ca smartphone-urile să devină omniprezente.
Poate părea surprinzător, dar aceste aparate de slot au servit drept una dintre cele mai vechi forme de interacțiune digitală pentru mulți români, în special pentru categoriile demografice mai în vârstă sau mai puțin expuse tehnologiei. Ele reflectă logica modernă a ecranelor tactile și interfețele cu răspuns rapid utilizate acum în orice, de la biletele de metrou la serviciile bancare mobile.
Digitalizarea accelerată a guvernului
Guvernul român, adesea criticat în trecut pentru ritmul lent al adoptării digitale, a crescut dramatic amploarea și ambiția eforturilor sale de modernizare. Unul dintre cele mai vizibile proiecte este Cloud-ul Privat Guvernamental, o inițiativă de 180 de milioane de euro finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Această mișcare își propune să consolideze și să securizeze sistemele IT naționale, făcând serviciile publice mai eficiente, transparente și accesibile digital.
Investițiile în bandă largă avansează pentru a îndeplini atât obiectivele Societății Gigabit 2025 a UE, cât și viziunea Deceniului Digital 2030. Implementările de infrastructură în regiunile rurale sub-deservite contribuie la reducerea decalajului digital, oferind mai multor cetățeni acces la instrumente esențiale pentru educație, antreprenoriat și implicare civică.
România ca lider regional în domeniul tehnologiei
Toate semnele sugerează că România este pe cale să devină un motor tehnologic cheie în Europa de Est. Convergența dintre creșterea investițiilor, o diasporă care se întoarce cu înaltă calificare, o nouă infrastructură guvernamentală și alfabetizarea tehnologică la toate nivelurile societății ajută România să elimine decalajele de lungă durată față de economiile digitale mai dezvoltate.
Mai sunt multe de făcut, în special în ceea ce privește coeziunea reglementară, accesul la internet în mediul rural și extinderea startup-urilor tehnologice locale la nivel global, dar fundația este mai puternică ca niciodată. Dacă 2025 este un indiciu, România devine, treptat, o forță în modelarea viitorului digital al Europei.
